Treceți la conținutul principal

Dacă Isus ar fi avut telefon...?




"Imi dau seama ca articolul acesta are un titlu destul de indraznet si poate unii vor considera ca imi permit in mod inconstient sa depasesc anumite limite care nu ar trebui depasite, insa gandul aceasta m-a cercetat in mod deosebit astazi si am ales sa scriu si sa impartasesc cu tine ceea ce Domnul m-a invatat.


* Cum ar fi viata ta acum daca ti-ai folosi Biblia asa cum iti folosesti telefonul si telefonul asa cum iti folosesti Biblia ? *

E ceva timp de cand ma analizez in privinta aceasta si imi dau seama ca imi verific de foarte multe ori telefonul , desi stiu ca nu urmeaza sa primesc vreun mesaj, dar Biblia o deschid mult mai rar, desi acolo Dumnezeu deja a scris ceva pentru mine.


Sunt multi oameni care isi "motiveaza" dependenta de tehnologie inaintea lui Dumnezeu cu gandul ca Isus nu a trait in secolul acesta. Cand a venit El pe pamant nici macar nu erau telefoane. Deci nu are cum sa inteleaga si nici nu are dreptul sa te invinovateasca.

Si eu am gandit asa. 

Si imi este rusine. 

Acum prin harul Lui nu mai pun la indoiala sfintenia Lui. Acum cred altceva. 

Cred cu toata fiinta mea ca Isus ar fi fost biruitor si in secolul XXI. 

Cred  cu tarie ca El tot ar fi cautat locurile retrase si linistite pentru a vorbi cu Tatal de la apus pana la rasarit. 

Cred ca si-ar fi facut timp sa asculte pe cel din fata Lui si nu s-ar fi uitat la telefon din cinci in cinci secunde. Eu cred ca Isus ar fi fost altfel. Cred ca ne-ar fi indemnat la o altfel de traire. Si nu spun ca ne-ar fi izolat de informatie si de comunitatile din care facem parte. Nu . Dimpotriva. Spun ca ne-ar fi aratat o viata de pocainta autentica si in generatia aceasta. 

Cred ca la serile de rugaciune ar fi lasat telefonul acasa( daca ar fi avut unul); nu ar fi alergat la balcon sau pe ultimul rand ca sa poate tasta linistit.

Cred ca ar fi fost un exemplu si in curatie. Nu ar fi existat in mintea sau in telefonul Lui ceea ce exista in multe dintre telefoanele tinerilor. Nu ar fi trait o viata duplicitara. Nu ar fi avut nimic de ascuns. Nu ar fi pacatuit in vreun fel. Sa ma contrazici poti, dar sa ma convingi ca nu e asa, nu. 

Eu cred intr-un Isus al secolului XXI sfant asa cum cred intr-un Isus sfant al timpurilor biblice. 

Nu ma indoiesc de puritatea si intelepciunea Lui. Nu o mai fac. 


Dar acum e vorba despre tine , dragul meu. Acum e vorba despre tine, draga mea. Acum e vorba despre tine. 
Spui ca tot ce ai e de la El si ca tot ce ai e pentru El. Spui ca El e Stapan peste tine si peste tot ce El ti-a dat. Nu te contrazic.
Dar daca si telefonul tau e al Lui atunci trebuie sa arate asa cum ar fi aratat al Lui si trebuie folosit asa cum ar fi fost folosit al Lui. Nu e loc de compromisuri. Niciodata. 

Daca telefonul e cel care iti ocupa tot timpul liber , o spun cu parere de rau; nu ai un Dumnezeu viu. Ai un dumnezeu cu aplicatii  sau butoane. 

Daca telefonul tau e plin cu lucruri pe care Isus le uraste , tot cu durere in inima iti spun ca El inca nu domneste peste intreaga viata ta. Un suflet care a fost robit de pornografie imi marturisea : " Eu urasc lucrurile pe care le priveam...Acum, cand El e stapan in viata mea cu adevarat nu imi mai doresc nici macar o clipa de felul acela." 
Atunci cand El e Stapan peste toata viata ta nu iti mai doresti lucrurile pe care ti le doreai inainte si nici telefonul tau nu va mai purta in el lucrurile pe care le cautai inainte.  

Daca telefonul tau e cel mai drag obiect pe care il ai, mi-e greu sa cred ca iti este drag sa iti iei Biblia la biserica sau sa te pui pe genunchi atunci cand ai timp liber. 

Si nu spun lucrurile acestea cu usurinta. Crede-ma. Am fost prinsa in dependenta de tehnologie si inca ma lupt cu ea . Stiu ce inseamna sa iti iei telefonul in mana si sa  ai impresia ca stai doar cateva minute cu el in fata, dar de fapt sa treaca ore. Nu e de joaca. Dependeta aceasta ne duce departe de Dumnezeu si face sufletele noastre pustii; pentru ca ori e Dumnezeu in noi ori nu e nimic. Nu poti cu jumatati de masura. Nu poti si cu una si cu alta. Ori e Dumnezeu in centru, ori e pacat in centru. 

Nu iti spun sa renunti la telefon. Dar  iti spun ca eu imi doresc sa o fac in fiecare zi tot mai mult. Prefer sa nu mai stie lumea nimic de mine, dar sa ma stie Dumnezeu pe nume. 

Nu iti spun sa nu mai comunici. Dar eu prefer sa renunt la toti si sa Il am pe El asa cum trebuie. Nu vreau un Dumnezeu de duminica, nu vreau un Dumnezeu al zilelor grele. Nu vreau un Dumnezeu de unica folosinta. Nu. Vreau un Dumnezeu care imi este si Tata, dar si Stapan. Un astfel de Dumnezeu vreau. Unul pe care sa-L cunosc personal, nu unul de pe internet sau din ce imi spun altii. Un Dumnezeu al meu. Un Tata al meu. Un Stapan al meu. 

Aceasta imi doresc eu. Si marturisesc acum ca acest articol este in primul rand pentru mine. Eu am nevoie de o trezire si o transformare radicala.

Cuvintele  insa sunt si pentru tine, bineinteles. Te rog sa pastrezi in inima ce ai citit si sa fii sincer cu tine si cu El. Nu vei fi intrebat la judecata cat timp ai petrecut pe telefon, dar vei fi intrebat cat timp ai petrecut cu El si pentru El.

Daca Isus ar fi avut telefon cred ca ti-ar fi scris El lucrurile acestea. Dar ma bucur ca acum vrea sa se foloseasca de mine si de telefonul meu. A, da. Telefonul Lui...


Domnul meu sa iti dea putere si eliberare ! Timp intelept si telefon curat iti doresc ! "

Antonela Buraga

Imagine: unsplash

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

RUGĂCIUNE ÎNTR-O ZI BANALĂ DE JOI

     Sunt unele perioade din viață în care simți că Dumnezeu te-a lăsat undeva într-un colț pentru a se ocupa de cei care au un rol mai important în planurile Lui, ori o contribuție mai mare. Te simți închis intre 4 pereți și te întrebi dacă viața ta va fi vreodată mai mult decât vase de spălat, haine de strâns și podele de curățat. Ești într-o continuă luptă cu tine și cu emoțiile care parcă nu mai au nicio limită, iar dragostea aceea de la început care te făcea să mergi până la capătul pământului pentru El, se simte de mult apusă.  Doar gândul la ea și la slujirea ta de atunci te face să te simți vinovat pentru monotonia în care te afli acum și începi să îți pui întrebări, să ai îndoieli cu privire la propria credință. Ce faci în  perioadele în care simți  că esti ultimul om de pe lume, ultima persoana care ar face o  diferență? ultima făptură care contează real în planul acesta nespus de elaborat și totuși prea important pentru cineva ca tine? T...

O prietenă cât un dușman de mare

Puțini vorbesc despre noua mea prietenă. Nu e o prietenă bună deloc, dar o numesc așa pentru că îmi petrec mult timp cu ea în ultima vreme. Mă trezesc cu ea de mână, adorm cu ea îmbrățișată și viața trece pe lângă mine ca un tren pe lângă o stație în care nu oprește; rapid și nelăsând nimic în urmă. Depresia. Acesta e numele ei și cred că mulți, din păcate, prea mulți, dintre cei care veți citi aceste rânduri, vă confruntați sau v-ați confruntat cu ea. Nu prea am eu prieteni ca să îmi dau seama cum ar trebui să fie unul bun, dar, oh, ea este atât de loială. Nu pleacă de lângă mine nici când o rog... E păcat că în biserici nu se vorbește despre asta, deși 90% dintre cei din biserică trec prin depresii de-a lungul vieții. E un inamic tăcut care îți devine prieten când ești poate la punctul cel mai activ din viața ta. De aceea mulți dintre cei cu care te întâlnești zi de zi, în online sau face to face, nici măcar nu văd diferența.  Am păcălit în ultimele luni mulți oameni cu zâmbetul ...

Păcătoși, nu prețioși.

"Tineri dragi, trăim vremuri în care suntem inundați de fel și fel de informații și toată lumea încearcă să influențeze cât mai mult pe alții prin cuvintele lor, prin ceea ce expun. Astfel se ajunge la multe exagerări, la multe erezii, la multe schimbări ale adevărului și victime suntem noi, cei care ascultăm, citim sau vizionăm. Încă din perioada adolescenței, când începem să simțim goluri tot mai mari în inimă, suntem bombardați cu o mulțime de idei. Internetul și rețelele de socializare sunt pline de informații. Dar în loc să găsim adevărul de care avem atât de mult nevoie, ne sufocăm în informații și nu mai știm pe cine să credem sau ce principii să alegem după care să ne ghidăm viața. Prin acest articol vreau să vorbesc doar despre unul din aceste "adevăruri" care pe mine m-a făcut să gândesc greșit și să am o atitudine greșită față de cei din jurul meu, față de mine, dar și față de Dumnezeu. "Ești prețioasă!"  Da, fetelor, aceste d...