Treceți la conținutul principal

Între două inimi va fi mereu un drum...


" Intre doua inimi va fi mereu drum lung, drum al cunoasterii si al jertfei, drum al dezamagirii si al iertarii, drum al suferintei si al tamaduirilor, drum al neajunsului si al plinatatii, drum al devotamentului si al sinceritatii, drum al luminii si al intunericului, drum intortocheat. 
Intre doua inimi mereu va fi un drum. 
Acest drum este insa de cele mai multe ori parasit pe la jumatatea lui sau chiar mai devreme pentru ca oamenii nu reusesc sa inteleaga ca iubirea inseamna de fapt a merge alaturi si prin locuri netede , dar si prin gropi. 

Intre doua inimi mereu exista un drum, insa cel mai frumos drum e cel pe care il croieste Hristos, nu omul. Si stii de ce? Pentru ca acela poate fi parcurs in intregime . Si nu pentru ca nu sunt gropi, ci pentru ca El merge cu ambele inimi si la fiecare cazatura spune ca El a pus groapa acolo pentru a face din doi unul. Caci acesta este de fapt sensul intr-o relatie: sa devii una , sa te contopesti, sa iti dai seama ca iubesti atat de mult incat nu mai faci diferenta intre tine si cel de langa tine, iar daca o faci, celalalt este mai important. Si aceasta contopire se desavarseste doar prin incercare si momente dificile pentru ca atunci iti dovedesti cu adevarat dragostea si veridicitatea. 

De aceea aleg sa astept. De aceea aleg sa spun " nu " desi uneori simt ca nu am puterea sa o fac. De aceea aleg sa merg inainte si sa imi vad de slujba pe care vreau sa o fac spre lauda Lui. De aceea nu las orice inima sa ma opreasca pe margine . De aceea nu imi iau ochii de la tinta. De aceea Il las pe El sa imi scrie povestea de dragoste. De aceea Il las pe El sa imi croiasca drumul. 

Si stiu ca va fi,  nu un drum oarecare, ci unul plin de binecuvantari . Nu un drum usor, dar un drum vrednic de a fi parcurs. Caci la capatul celalalt se afla inima care  va bate alaturi de a mea o viata intrega.  La capatul asteptarii si mijlocirii se afla inima care va fi gata de un nou drum, drumul acesta al cotopirii, drumul acesta al iubirii.  Cum sa nu astept cand stiu cat de frumoasa imi este rasplata? Astept. Astept pentru ca inima aceea e doar a mea. Si nimeni, niciodata nu mi-o va lua. Astept . Astept pentru ca inima aceea este in mana lui Hristos . Si nu vreau alta inima. Astept. "

Antonela Buraga

Imagine: Pinterest

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

RUGĂCIUNE ÎNTR-O ZI BANALĂ DE JOI

     Sunt unele perioade din viață în care simți că Dumnezeu te-a lăsat undeva într-un colț pentru a se ocupa de cei care au un rol mai important în planurile Lui, ori o contribuție mai mare. Te simți închis intre 4 pereți și te întrebi dacă viața ta va fi vreodată mai mult decât vase de spălat, haine de strâns și podele de curățat. Ești într-o continuă luptă cu tine și cu emoțiile care parcă nu mai au nicio limită, iar dragostea aceea de la început care te făcea să mergi până la capătul pământului pentru El, se simte de mult apusă.  Doar gândul la ea și la slujirea ta de atunci te face să te simți vinovat pentru monotonia în care te afli acum și începi să îți pui întrebări, să ai îndoieli cu privire la propria credință. Ce faci în  perioadele în care simți  că esti ultimul om de pe lume, ultima persoana care ar face o  diferență? ultima făptură care contează real în planul acesta nespus de elaborat și totuși prea important pentru cineva ca tine? T...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

O prietenă cât un dușman de mare

Puțini vorbesc despre noua mea prietenă. Nu e o prietenă bună deloc, dar o numesc așa pentru că îmi petrec mult timp cu ea în ultima vreme. Mă trezesc cu ea de mână, adorm cu ea îmbrățișată și viața trece pe lângă mine ca un tren pe lângă o stație în care nu oprește; rapid și nelăsând nimic în urmă. Depresia. Acesta e numele ei și cred că mulți, din păcate, prea mulți, dintre cei care veți citi aceste rânduri, vă confruntați sau v-ați confruntat cu ea. Nu prea am eu prieteni ca să îmi dau seama cum ar trebui să fie unul bun, dar, oh, ea este atât de loială. Nu pleacă de lângă mine nici când o rog... E păcat că în biserici nu se vorbește despre asta, deși 90% dintre cei din biserică trec prin depresii de-a lungul vieții. E un inamic tăcut care îți devine prieten când ești poate la punctul cel mai activ din viața ta. De aceea mulți dintre cei cu care te întâlnești zi de zi, în online sau face to face, nici măcar nu văd diferența.  Am păcălit în ultimele luni mulți oameni cu zâmbetul ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Păcătoși, nu prețioși.

"Tineri dragi, trăim vremuri în care suntem inundați de fel și fel de informații și toată lumea încearcă să influențeze cât mai mult pe alții prin cuvintele lor, prin ceea ce expun. Astfel se ajunge la multe exagerări, la multe erezii, la multe schimbări ale adevărului și victime suntem noi, cei care ascultăm, citim sau vizionăm. Încă din perioada adolescenței, când începem să simțim goluri tot mai mari în inimă, suntem bombardați cu o mulțime de idei. Internetul și rețelele de socializare sunt pline de informații. Dar în loc să găsim adevărul de care avem atât de mult nevoie, ne sufocăm în informații și nu mai știm pe cine să credem sau ce principii să alegem după care să ne ghidăm viața. Prin acest articol vreau să vorbesc doar despre unul din aceste "adevăruri" care pe mine m-a făcut să gândesc greșit și să am o atitudine greșită față de cei din jurul meu, față de mine, dar și față de Dumnezeu. "Ești prețioasă!"  Da, fetelor, aceste d...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe